Importanța laturii morale a educației la vârsta preșcolară

Preşcolaritatea este vârsta la care a învăţa să te porţi ocupă ponderea cea mai mare în procesul didactic.

Formarea personalităţii indepen­dente, responsabile, participantă activ la viaţa socială, politică, economică, interesată în schimbarea relaţiilor soci­ale începe de timpuriu, din grădiniţă şi se clădeşte pe tot parcursul vieţii.

Comportamentul civilizat nu este un dar şi nu se realizează de la sine.

El se învaţă, se educă atât în fami­lie, cât şi în grădiniţă.

Făcând saltul de la existenţa singu­lară la cea de grup, de la mediul fa­milial la cel instituţionalizat, în grădiniţă, copilul este orientat spre ceea ce tre­buie să facă şi să devină într-un context social, relaţional. Treptat, copilul învaţă să se regăsească în altul, învaţă că „eul” său este în relaţie cu alte „euri”. El descifrează relaţionarea cu ceilalţi întâi într-un mediu apropiat, conform unor convenţii, reguli, norme.

Acum i se întipăresc în minte nor-me ca: „ce este bine”, „ce este rău”, „ce este frumos”, şi aceste norme îşi vor lăsa amprentele urmându-i paşii toată viaţa. Aceste urme vor fi cu atât mai adânci şi mai bine imprimate cu cât cei doi factori grădiniţă-familie îşi vor îndeplini constant, continuu şi cooperant sarcinile ce le revin, punând înto­deauna copilul, nevoile lui pe primul loc, educându-l cu dragoste, respect şi încredere faţă de posibilităţile latente pe care le posedă fiecare copil, dorind sincer ca el să progreseze.

Unul dintre aspectele importante ale perfecţionării Invăţământului pre­şcolar actual îl constituie realizarea obiectivelor moral-civice şi patriotice, deoarece în această perioadă se im­primă elementele de bază ale perso­nalităţii copilului.

Aşa cum ne îngrijim de dezvolta­rea fizică a copiilor prin activităţile psiho-motrice, de dezvoltarea intelec­tu ală prin activităţile de educare a limbajului sau activităţi de educaţie pentru ştiinţă, educaţia moral-civică şi religioasă va da roade doar prin cu­noaşterea, înţelegerea şi aplicarea normelor, regulilor şi cerinţelor de con­vieţuire morală şi socială.

Educaţia moral-civică, realizată In mod sistematic, gradat, potrivit cu par­ticularităţile de vârstă şi individuale, contribuie la pregătirea viitorilor cetă­ţeni conştienţi de responsabilităţile lor, convinşi de necesitatea respectării normelor de convieţuire din societatea noastră, capabili să desfăşoare o acti­vitate creatoare.

Activitatea preponderentă şi pre­ferată a copilului de vârstă preşcolară este jocul, activitate în timpul căreia co­pilul se comportă „natural aşa cum este el”, dar în acelaşi timp poate fi foarte uşor corectat, canalizat spre cum dorim noi să fie, spre „cum trebuie să se com­porte”. În joc se dezvoltă toate trăsăturile viitoarei personalităţi a copilului: „aşa cum se comportă în joc, tot aşa are să se comporte şi în muncă, atunci când are să crească”, afirma Makarenco.

Posibilităţile de realizare a diferitelor sarcini ale educaţiei morale, de influen­ţare morală a copilului prin intermediul diferitelor tipuri de jocuri sunt nelimita­te şi dintre cele mai variate, deoarece acesta este activitatea specifică vâr­stei, năzuinţelor şi dorinţelor copilăriei.

Conţinutul educaţiei moral-civice poate fi realizat printr-o multitudine de modalităţi, mijloace şi forme. Alegerea şi utilizarea acestora In practica peda­gogică depinzând de pregătirea, ta­lentul pedagogic şi spiritul de dăruire al fiecărei educatoare.

Educație morală se poate și este bine să se facă pe tot parcursul pro‑gramului instructiv-educativ, în fiecare zi, prin toate tipurile de activități, fron­tal-dirijate sau la alegerea copiilor, în timpul programului distractiv, în timpul plimbărilor sau vizitelor, într-un cuvânt „MEREU”, atât prin exemplul personal al educatoarei, care alături de părinți reprezintă modelul cel mai apropiat copilului, cât și prin exemple oferite de copii sau prin intermediul onor texte literare. Orice text literar (poezie, povestire, poveste, snoavă, basm, proverbe, ghicitori și zicători) este și trebuie să fie valorificat educativ, copiii sub îndrumarea educatoarei analizează comportamente morale, extrag învățătură morală. Putem să accentuăm această valorificare în continuarea activităților de educație a limbajului sau în alte activități prin sarcini variate:

• Gruparea personajelor în pozitive și negative;
• Colorarea personajelor în culori calde și reci (bune, rele);
• Modificarea conduitei personajelor negative;
• Desenarea unor scene din poveste care să sugereze comportamentul dorit de noi sau apreciat de copil.

Trăim într-o societate în care valorile morale s-au demonetizat, în care banul dictează și aproape orice se poate vinde și cumpăra, în care tinerii cu greu își pot găsi rostul, drumul spre împlinire, și în care viața morală, spirituală se deteriorează treptat; de aceea mi-am dorit să pot să fac ceva pentru generația de mâine, pentru ca drumul ei spre integrare în viața socială să fie mai neted. Și de unde se poate începe a clădi ceva sănătos dacă nu din temelie și anume din grădiniță, vârsta cea mai propice unor trăiri emoționale puternice care să ducă la achiziționarea unor comportamente dezirabile din punct de vedere social și a unor valori care să-l ajute să se integreze în comunitate și să-și identifice locul și rolurile pe care le poate deține în cadrul acesteia. Dobândirea, prin educație, a unor comportamente adecvate convențiilor stabilite de societate la un moment dat constituie o veche preocupare în cadrul comunităților omenești.

Necesitatea dezvoltării unor asemenea comportamente este justificată de interdependențele care se stabilesc între indivizi în cadrul aceleeași comunități umane, fapt care sporește responsabilitatea și grija fiecăruia pentru interesele și exigențele comune.

Tocmai această multitudine a problemelor legate de procesul formării și educării morale a copilului în devenire m-a determinat să atac această problematică de strictă actualitate, în dorința de a ajuta la aprofundarea ei.

Dacă prin munca educativă desfășurată, prin atitudinea și stilul personal am reușit să sădesc în sufletul copiilor o picătură din subtilitatea următoarei poezii a inegalabilului M. Eminescu:

„Acela ce și-n fericire
Nu-și pierde capul și-i cinstit!
Cel ce rămâne umilit
Când are avere și mărire!
Și-acel ce-și ține jurământul
Și față de dușmanii săi!
Tu fă-mi tovarăși pe-acești trei
Și-ți biruiesc cu ei
Pământul!”

atunci munca mea n-a fost în zadar și…

„Peste 100 de ani nu va conta câți bani am avut în bancă, unde am locuit, ce mașină am avut, căci lumea va fi diferită, sper însă să rămână amintirea că: „EU AM FOST O PERSOANĂ IMPORTANTĂ ÎN VIAȚA UNUI COPIL”

Educatoare: CALAI MARIA G.P.P. nr. 1 Negrești-Oaș, jud. Satu Mare

Sursa: www.scoalaromaneasca.ro